Politică publică pentru susținerea transferului tehnologic – un prim pas către un ecosistem de inovare performant
Published 28/11/2022
Capacitatea redusă de transfer tehnologic (TT) nu este doar o ipoteză care să explice performanța slaba în inovare a României; este o realitate care afectează profund procesele de inovare, scăzând motivația cercetătorilor de a explora noi idei și a dezvolta noi tehnologii. Neavând sprijinul necesar pentru a parcurge drumul de la idee la piață și, implicit, de a produce un impact real asupra societății, cercetătorii sunt puțin interesați să dedice timp și energie acestui demers.

Capacitatea redusă de transfer tehnologic (TT) nu este doar o ipoteză care să explice performanța slaba în inovare a României; este o realitate care afectează profund procesele de inovare, scăzând motivația cercetătorilor de a explora noi idei și a dezvolta noi tehnologii. Neavând sprijinul necesar pentru a parcurge drumul de la idee la piață și, implicit, de a produce un impact real asupra societății, cercetătorii sunt puțin interesați să dedice timp și energie acestui demers. În plus, tipul acesta de rezultate nu sunt, de regulă, considerate importante atunci cand se evaluează performanța individuală. Există și exemple de bună practică: cercetători și institute de cercetare care dezvoltă tehnologii inovatoare, aliniate la nevoile pieței și care angrenează actorii din mediul de afaceri și societatea civilă într-un proces activ de colaborare și co-creare. Aceste exemple sunt prea puține raportat la dimensiuunea sistemului, ceea ce face ca România să ocupe ultimul loc în rândul statelor UE, în Tabloul de bord european privind inovarea (European Innovation Scoreboard, 2022).

Există numeroși factori care determină capacitatea redusă de transfer tehnologic în România – exodul forței de muncă specializate, slaba capacitate administrativă pentru înregistrarea și comercializarea proprietății intelectuale, reflectată și în numărul scăzut de brevete, absența unei culturi a colaborării, lipsa personalului dedicat (full-time) pentru transfer tehnologic, dar și lipsa programelor de pregătire și a „spațiilor” de dialog și colaborarea într-o comunitate profesională.

Experiența unor țări în care transferul tehnologic se desfășoară după un model funcțional și replicabil (de exemplu, SUA, Irlanda, Finlanda, Austria) arată că se poate obține performanță prin stabilirea unui program ambițios, clar, coerent și pe termen lung, de sprijin financiar și non-financiar pentru dezvoltarea de capacitate. Indiferent de arhitectura și modul de organizare a programelor, investiția în profesionalizarea resursei umane joacă rolul central, determinant.

În 2022, România face un pas important către îmbunătățirea capacității de transfer tehnologic prin elaborarea, la initiativa UEFISCDI, unui proiect de politică publică ce adresează principalele provocări ale sistemului de TT: absența unui proces unitar pentru dezvoltarea, managementul și monitorizarea activității de transfer tehnologic la nivel național, nevoia de profesionalizare a resursei umane din organizațiile publice de cercetare și centrele de transfer tehnologic, respectiv nevoia dezvoltării unei culturi a colaborării, atât în cadrul sistemului public de CDI, cât și între entitățile publice de cercetare și mediul privat.

Politica publică stabilește premisele pentru operaționalizarea unui program pentru managementul, dezvoltarea și monitorizarea activității de transfer tehnologic la nivel național, care să funcționeze ca un „one-stop-shop” pentru actorii implicați în procesul de transfer tehnologic, să asigure pregătirea unor specialiști dedicați pentru transfer tehnologic, facilitand dezvoltarea unei comunitati profesionale, cat și dezvoltarea culturii instituționale a entităților publice de CDI. Complementar, documentul de politică publică prevede crearea unui fond de transfer tehnologic cu acoperire națională (TT Fund).

Adrian Curaj, director general UEFISCDI

„Practica internațională spune că performanța în transfer tehnologic și valorificarea (valorization) rezultatelor cercetarii se poate obține investind pe termen lung în capacitatea umană si instituțională. Acum propunem un instrument major! Mesajul politicii publice este că oamenii fac diferența și este nevoie să investim în ei. Promisiunea de a avea un program pilot de transfer tehnologic își va găsi exprimarea începând cu anul următor, odată cu începerea implementării Planului National CDI și cu atragerea altor fonduri disponibile în Romania și internațional.”

Lansarea spre consultare a propunerii de politică publică, în noiembrie 2022, confirma faptul că România se află într-un context favorabil, existând – poate pentru prima oară explicit în ultimele două decenii – voința politică de a face din transferul tehnologic o prioritate la nivel înalt.  


Marilen Pirtea, consilier onorific al prim-ministrului, deputat și rector al Universității de Vest din Timișoara

„Guvernul are responsabilitatea de a sprijini cercetarea. Ponderea aplicării cercetării în economie este acum foarte redusă, iar o țară nu se poate dezvolta decât inovând. Transferul tehnologic este una din principalele șanse de dezvoltare a României prin inovare. Politica publică pentru transfer tehnologic ne arată că putem trece de la promisiuni la fapte. Guvernul României susține lansarea unui program pilot pentru transfer tehnologic. ”

Andrei Alexandru, secretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

„Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării susține pe toate căile cercetarea aplicată și transferul tehnologic. Și în SNCISI 2022-2027 ne-am concentrat pe atragerea și dezvoltarea capitalului uman din cercetare, iar în Planul Național am prevăzut instrumente specifice dedicate transferului tehnologic. Există deschidere în a colabora pe teme legate de transfer tehnologic și în a implementa programe dedicate.”

UEFISCDI apreciază și salută angajamentul decidenților politici de a înlătura blocajele care afectează transferul tehnologic și, implicit, competitivitatea ecosistemului de inovare. Există deja infrastructuri de cercetare performante, se construiesc instrumente financiare și mecanisme care să sprijine procesul de transfer tehnologic, însă investiția în oameni și competențe trebuie să devină o prioritate.

Adrian Curaj, director general UEFISCDI

„Avem un orizont de timp de 5-7 ani în care, investind, putem ajunge la o capacitate umană care să ajute să „dărâmăm bariere între lumi”. Documentul de politică publică detaliază intervențiile si indică acțiuni necesare profesionalizării.”

Dincolo de aspectele financiare, transferul tehnologic are impact major asupra societății în ansamblul ei – el aduce o contribuție substanțială la rezolvarea provocărilor societale curente și sprijină construirea unui mediu sustenabil și pregătit pentru era digitală. Tocmai de aceea, este esențial să acționăm hotărât pentru a-l sprijini și facilita.

Politica publică este despre a trece de la discuții, la acțiune!